Restaurarea morii de la Bontida

Clădirea morii de la castelul Bánffy, Bonţida– monument istoric de valoare naţională figurând pe Lista Monumentelor Istorice pe poziţia 1014, cu codul de identificare CJ-II-m-A-07534.04

Moara este parte a ansamblului castelului Bánffy, fiind separată ulterior de castel printr-o stradă. Ansamblul baroc al castelului se compune din 7 corpuri de clădire: clădirea principală, cu o planimetrie în formă de U cu cele  trei aripi, de care aparţine şi  bastionul de pe latura de sud-vest şi turnul cu ceas; aripa de sud-est cu bastionul; corpul de clădire al grajdului situat la est de curtea principală, poarta de intrare principală, clădirea hergheliei care nu mai există, respectiv moara din exteriorul curţii castelului.

Scurt istoric
Existenţa morii este strâns legată de evoluţia localităţii şi a familiei Bánffy. Încă din secolul al XIII- XIV-lea Bonţida fusese menţionată în cronici ca şi „loc de moară”, concomitent cu statutul de târg şi de vamă.
Secolele care urmează aduc o dezvoltare constantă a aşezării, însă în documentele scrise păstrate nu se regăsesc referiri la moară.
În inventarul din  anul 1735 se menţionează printre alte imobile şi clădirea morii şi podeţul din lemn de lângă moară. Tot în această  fişă apar trei nume/ familii de morari: Morar Alexa, Morar Togyer(Toader), Oltyan Vonul( Oltean Vonul), precum şi un anume Roşu Juon(Ioan), sculptor de lemn.
Hărţile militare austriece elaborate în perioada 1763-1787 (1782-1785 pe teritoriul Transilvaniei) indică existenţa unei mori în apropierea castelului, la nord-est de acesta, în dreptul canalului morii, precum şi a unei alte mori la celălalt capăt al satului. La începutul secolului al XIX-lea contele Bánffy József intră în posesia ansamblului. În anul 1821 la comanda lui se construieşte noua clădire a morii, în stilul empire, din blocurile de piatră ale donjonului- poarta de intrare principală a castelului, ce fusese demolat. Aceasta este clădirea ce reprezintă obiectul proiectului de faţă..
La începutul secolului al XX-lea, moara de sus este modernizată după proiectele elaborate de Titz Lajos de la compania Ganz din Budapesta. Lucrările au fost finalizate în octombrie 1928. Cu reforma agrară din 1945 se naţionalizează întreg domeniul familial Bánffy din Bonţida,  apoi temporar se revocă decizia, pentru ca în 1948 să intre definitiv în proprietatea statului român, fiind administrat de către autorităţile locale din comună. În 1966 se opreşte definitiv producţia, ca urmare a hotărârii consiliului popular. Odată părăsită, abandonată, moara se degradează treptat pentru ca, după schimbarea de regim, acest proces să se accentueze şi moara să ajungă în starea ei actuală. Volumul, faţadele originale încă sunt recognoscibile, însă moara prezintă semne de degradare avansată, mai ales la configurarea spaţiului interior, diferitele platforme funcţionale şi instalaţia de moară fiind distruse. În 2004, au fost demarate lucrările de refacere a şarpantei în cadrul şcolii de vară organizată de Transylvania Trust.
Ca orice monument de arhitectură industrială, şi moara a avut o instalaţie tehnică de mare valoare, fiind printre puţinele mori cu şase axe de roţi din Transilvania. În acest moment  se păstrează doar câteva componente ale acestei instalaţii.

Viitorul...
Starea tehnică a clădirii este extrem de slabă, clădirea este grav avariată, majoritatea subansamblurilor se află în stare de precolaps sau stare înaintat degradată.
Moara este un reper cultural- arhitectural identitar major pentru comunitatea locală din comuna Bonţida. Investiţia propune „salvarea” unui imobil monument istoric, parte a patrimoniului construit naţional conform principiilor de restaurare integrată prin care moara să devină o instituţie culturală funcţională unică, nu numai pentru comunitatea locală, dar şi pentru alte unităţi educative autohtone şi de peste hotare.
Complementar cu  restaurarea completă a imobilului şi a echipamentului tradiţional de morărit aflat în incinta, proiectul propune refacerea amenajărilor exterioare conform cu amenajările istorice iniţiale, respectiv reamenajarea Pârâului Morii pentru repunerea în funcţiune a roţilor morii şi refacerea podului de lemn peste pârâu, la intrarea în moară;
Clădirea morii va fi refuncţionalizată propunându-se o reconversie prin care aceasta să  funcţioneze                                 ca şi şi muzeu al morii de odinioară. Spaţiile iniţiale de la parter vor adăposti funcţiuni noi:

• un  spaţiu expo  mare cu  elemente reabilitate-refăcute ale instalaţiei de moară - ca exponate permanente
• intrarea principală  cu punctul info şi de control, loc de joacă pentru copii  amenajat pe terenul în pantă, platforma inferioară funcţionând ca atelier de lucru  manual,
• platforma  superioară  pentru proiecţii, prezentări sau destinate lecturii. Pereţii  vor servi ca suprafeţe de expunere sau pentru   proiecţii. Aceste spaţii vor fi prevăzute cu toate instalaţiile, dotările necesare. Intrarea secundară  de pe latura de vest va permite o prelungire a foyerului cu o terasă exterioară.
• Nivelul superior va funcţiona ca spaţiu de expoziţie/ galerie, cu posibilitate de utilizare ca şi sală de calculatoare.